Sunteți aici: Coordonate economiceScurt istoric

Scurt istoric

Mineritul exploatarea pădurilor şi industriile derivate, pomicultura, păstoritul, creşterea animalelor reprezintă principalele activităţi economice ale Maramureșului.

 

Din punct de vedere a industriei, în perioada interbelică existau două mori sistematice (Vişeu de Sus); o fabrică de produse făinoase (Sighet); o moară de sare, o fabrică de gheaţă, una de basmale şi şaluri, una de tricotaje, una de carton ondulat şi articole de hârtie (toate la Sighet); una de extragere a taninului (Viseu de Sus); trei de tăbăcărie, 28 de cherestea, două de mobile curbate, două de perii şi de articole de lemn, una de mături, una de cărămizi şi ţigle, una de nasturi şi una de şepci (toate la Sighet); o mină de sare la Ocna-Şugatag.

 

Trebuie menţionate şi minele de aur şi argint ale Asociaţiei maramureșene de mine metalice, precum şi mina de sare CAM de la Ocna –Șugatag. Majoritatea fabricilor de cherestea din judeţ aparţineau Casei Autonome a Pădurilor Statului. Existau şi cariere: de argilă la Sighet; de piatră calcară pentru fabricarea varului la Bistra; de piatră de moară la Glod; de piatră de gresie la Vişeu de Sus şi Valea Vişeului. Comerţul era dezvoltat pe sectoare ca: lemn, vite, piei şi fructe. Lemne de foc (fag) se exportau în Ungaria (7.500-8.000 vagoane anual); lemne de construcţie (scânduri, grinzi şi alte semi-fabricate de lemn moale) se exportau în Germania, Ungaria şi Anglia; parchete de stejar şi lemn pentru furnir se exportau Anglia. Un articol special pentru export era lemnul de rezonanţă (de molid, cel mai bun din Europa). Exportul de fructe în anii buni ajungea până la 500 vagoane (20- 5 milioane lei).

 

A urmat epoca de aur, când Maramureşul a avut o puternică industrie minieră şi metalurgică și multe întreprinderi de anvergură.

APSA S.A. Baia Mare. A fost înființată în 1 iulie 1949, având ca bază inițială obiective aflate în administrarea orașului, dar și câteva ateliere particulare naționalizate și circa 300 de salariați. În 1959, la aceasta societate au intrat în fabricație piesele de schimb auto pentru Uzinele Steagul Roșu din Brașov. Din 1963, 74% din producția de la APSA este axată pe fabricarea pieselor de schimb, procent care-i conferea statutul de furnizorul numărul 1 de piese și accesorii auto pentru toate mărcile de autoturisme, autoutilitare, autocamioane și autobuze fabricate în România. APSA asigura în totalitate și necesarul de piese pentru Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor. Iar din 1966 a început fabricarea produselor pentru export. Prin anii 2000 începe regresul, falimentul şi lichidarea.

 

Maratex. O societate creată de autoritățile comuniste pentru a absorbi forța de muncă feminină disponibilă în Baia Mare și împrejurimi. În perioada de glorie la această fabrică lucrau circa 12.000 de angajați. În prezent, fabrica a dispărut complet. Un investitor a achiziționat-o, dorind să construiască un mall și clădiri de birouri pe terenul fabricii. N-a apucat decât să demoleze clădirile,după care a venit criza imobiliară,iar Maratex a devenit pentru totdeauna o amintire.

 

Faimar. Ca și celelalte sectoare industriale și cea a sticlei s-a făcut - încet, dar sigur - cioburi. După reorganizare și un declin care a adus-o ăn pragul colapsului, Faimar Baia Mare a vîndut fabrica și sediul dezvoltatorului imobiliar care a cumpărat activele Maratex.

 

Remin. A fost cel mai important agent economic al județului, cu peste 30.000 de angajați în vremurile bune. După aderarea României la UE, perimetrele miniere s-au închis pe rând, iar Remin a devenit o societate la limita subzistentei, cu o mână de angajați. Pe orizontală au dispărut flotațiile și furnizorii de utilaj minier și piese de schimb pentru minerit.

 

IMMUM. Întreprinderea Mecanică pentru Mașini și Utilaj Minier a avut în vremurile de glorie peste 600 de angajați, dacă luăm în calcul și platforma aparținătoare de la Vișeu de Sus. Era considerată mândria construcțiilor de mașini din județ. După 1991 s-a divizat în mai multe societăți care nu prea au rezistat economiei de piață.

 

Romplumb. Atestată documentar de la 1884, producătorul de plumb (și de poluare) se află în prezent în insolvență, Combinatul chimic (Phoenix). Înființat în 1907, ca producător de acid sulfuric, a ajuns să fie rafinatorul aurului din România, deținând și poanson de marcare a aurului. Și aici au lucrat mii de oameni, Phoenix-ul intrând în folclor prin distihul „Să trăiască combinatu’/Că mi-a angajat bărbatu’”. O serie de privatizări neinspirate au condus la pierderea poansonului și, în final, la falimentarea combinatului (dar și la dispariția poluării cu dioxid de sulf).

 

IMUAS Baia Mare. Întreprinderea de Mașini Unelte, Accesorii și Scule a fost înființată în 1979.După 1990 a devenit Ramira, a scăpat ca prin urechile acului de vânzarea la bucată, grație unei campanii de presă pornită de la nivel local și continuată la nivel central. S-a privatizat, s-a redresat și acum se află în proprietatea unui concern ceh.

 

Potrivit ultimelor date statistice, în industrie şi construcţii lucrează doar 39914 de persoane. Pe vremuri, doar minele din judet aveau mai multi angajaţi. În total, în judeţ sunt 1975 de întreprinderi care, conform codurilor CAEN, au domeniul de activitate în industria prelucrătoare. Numai ca, aproape 90% dintre acestea au între 0 și 9 salariați. Conform statisticilor, doar 12 întreprinderi din judeţ mai au peste 250 de angajaţi. Cei mai importanţi angajatori sunt: Eaton, Aramis, Italsofa, UAC Europe, TRW Automotive, Plimob. În cei 23 de ani de economie de piaţă, maramuresenii au înfiintat 58.500 de firme (o medie de opt firme pe zi), dar jumătate dintre acestea au fost deja radiate. Apetența pentru afaceri a maramureşenilor îi clasează pe aceştia pe locul 12 la nivel naţional în privinţa numărului societăților comerciale înființate. 2,53% din firmele înfiintate în România în perioada decembrie 1990 - august 2012 au fost din Maramureș.

Mai multe din această categorie: Situaţia şomajului în judeţul Maramureş »