Sunteți aici: StructuraInstitutii si servicii subordonateInstitutii de culturaInstitutii de culturaRevista „Nord Literar”

Revista „Nord Literar”

nord literarPornind de la o realitate certă, şi anume faptul că Baia Mare, Maramureşul în general, dispunea de o bogată tradiţie, de un potenţial creator valoros, asigurat de scriitorii locali sau de cei aparţinând zonei, Asociaţia Scriitorilor Baia Mare şi-a propus, încă de la înfiinţarea sa – februarie 2002 – editarea unei reviste de cultură.
În iunie 2003, când apărea primul număr al revistei „Nord Literar” – erau puţini cei care credeau că aceasta va rezista în timp, pentru că majoritatea proiectelor şi încercărilor de până atunci se opriseră la nivelul bunelor intenţii sau avuseseră o viaţă efemeră, nu neapărat din cauza calităţii, ci mai ales din pricina lipsei unei structuri oficiale şi a unei surse de finanţare. De la intenţie până la realizare drumul a fost lung şi anevoios, plin de obstacole şi incertitudini.

 

În baza proiectului promovat de Asociaţia Scriitorilor, prin preşedintele acesteia Săluc Horvat, Consiliul Judeţean Maramureş, în şedinţa din 22 aprilie 2003, a aprobat Hotărârea nr. 35 privind înfiinţarea revistei „Nord Literar”. Prin Dispoziţia preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş nr. 182 din 2 iunie 2003, scriitorul Săluc Horvat este numit director executiv al Revistei de cultură „Nord Literar”. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Maramureş nr.55 din 24 iunie 2003 se numeşte conducerea revistei cu următoarea componenţă: Gheorghe Glodeanu – director, Săluc Horvat – director executiv, Augustin Cozmuţa – secretar general de redacţie. Din colectivul de redacţie mai făceau parte: poetul Vasile Radu Ghenceanu, criticul Ion M. Mihai şi artistul plastic Mircea Bochiş – responsabil cu prezentarea grafică a revistei. Având îndeplinite toate formalităţile şi dispunând de resursele financiare pentru un început, colectivul de redacţie a pornit la drum, reuşind ca pe data de 24 iunie să lanseze primul număr al revistei, număr ce a însumat 24 de pagini şi care a beneficiat de o colaborare promiţătoare.

 

„Nord Literar” a pornit la drum cu dorinţa – dar şi cu ambiţia – de a reflecta, în toată complexitatea ei, viaţa spirituală a unui topos încărcat cu tradiţii milenare. Revista a dorit încă de la începuturi să reflecte valorile majore care să supravieţuiască timp cât mai mult şi care să contribuie din plin la stimularea vieţii culturale maramureşene. Scopul este depăşirea provincialismului şi integrarea cât mai rapidă în circuitul valorilor naţionale”/ Pornind de la aceste deziderate, colegiul de redacţie şi-a îndreptat atenţia în câteva direcţii prioritare:  mărirea numărului de colaboratori şi atragerea de autori din întreg spaţiul naţional; deschiderea spre promovarea de noi talente;  reflectarea în paginile revistei a celor mai noi şi valoroase creaţii din spaţiul naţional şi universal.
Lista acestor autori este cuprinzătoare: peste 650: circa 200 semnatari de poezie şi 60 de prozatori, peste 150 de critici şi istorici literari şi peste 120 de autori străini traduşi. Conţinutul revistei este preponderent literar: poezie, proză, critică şi istorie literară, eseistică,dar nu au fost excluse însă unele domenii apropiate literaturii. Încă de la început revista şi-a propus câteva rubrici, pe care le-a respectat în toţi aceşti ani, dintre care amintim: Cronica literară, Vitrina (destinată apariţiilor recente), Orfeu, Cronica ediţiilor, Graiul nostru, Revista revistelor, Traduceri, Viaţa culturală. Fiecare număr este ilustrat cu lucrările unui artist plastic sau cu selecţii din expoziţiile colective.

 

 

Poezia publicată de „Nord Literar” confirmă ipostazele poeziei contemporane. În numerele revistei au apărut, fără nicio discriminare, de la poeţi consacraţi, la nume mai puţin cunoscute şi chiar la debutanţi. Între semnatari predomină scriitorii locali, acestora alăturându-li-se poeţi din întreg spaţiul cultural naţional: Ioan Es Pop, Ioan Moldovan, Viorel Mureşan, Horea Gârbea, Adrian Popescu, Horea Bădescu, Mircea Petean, Dorin Ploscariu, Daniel Corbu, Elena Liliana Popescu, Persida Rugu, Ion Baias, Grigore Scarlat, Radu Ulmeanu, George Vulturescu etc. Dintre poeţii locali pot fi amintiţi: Ioan Burnar, Augustin Botiş, Ştefan Cămăraşu, Ioan Dragoş, Vasile Latiş, Dorel Macarie, Vasile Morar, Vasile Muste, Adela Naghiu, Lucian Perţa, Gheorghe Pârja, Nicolae Scheianu, Echim Vancea etc.
În revistă au semnat de-a lungul anilor şi scriitori români aflaţi peste hotare: Adam Puslojic, Maia Cristea Vieru, Flavia Cosma (Canada), Andrei Fischof (Israel).

 

Proza se rezumă la prezentarea în avanpremieră a unor fragmente din volume în curs de apariţie. Între semnatari se pot aminti: Nicolae Breban – care a publicat capitole din „Memorii”, Florica Bud, Alexa Gavril Bârle, Cornel Cotuţiu, Tatiana Dragomir, Ion Ghiur, Nicolae Goja, Victor Iancu, Marian Ilea, Ştefan Jurcă, Teo Moldovan, Pop Simion, Valeriu Sabău, Ilie Sălceanu, Victor Tecar, Radu Ulmeanu.

 

Teatrul se rezumă la trei autori: Radu Macrinici cu „Îngerul electric”, Adriana Dăscălecu, cu un fragment din drama în trei acte „Când a bătut clopotul a doua oară” şi Olimpia Pop cu piesa „Vob-team”.

 

Critica şi istoria literară ocupă locul cel mai important în structura revistei. Pe lângă redactorii de la „Nord Literar” (Gheorghe Glodeanu, Daniela Sitar-Tăut, Ion M. Mihai, Augustin Cozmuţa, Adela Naghiu, Delia Pop şi Săluc Horvat) - care deţin rubrici permanente, fiind prezenţi aproape număr de număr - în paginile revistei se întâlnesc numele unor critici şi istorici literari consacraţi: Cornel Ungureanu, Marian Barbu, Constantin Cubleşan, Dumitru Micu, Mircea Handoca, Mircea Opriţă, Cornel Munteanu, Cristina Scarlat, George Achim, Ileana Scipione, Alexandru Zotta, Florian Roatiş. La aceştia se alătură câteva voci din noua generaţie de critici: Crina Bud, Izablea Krizsanovszki, Daiana Felecan, Ana Maria Cristea, Monica Cândea. Atenţia cronicarilor a fost îndreptată spre promovarea valorilor autentice atât aparţinând literaturii clasice naţionale şi universale, cât şi creaţiei contemporane. Între autorii şi cărţile comentate o bună parte se referă la scriitorii locali. Deşi nu se poate vorbi de o „direcţie” în demersul critic al revistei „Nord Literar” nu se exclude existenţa unui stil propriu, o anumită tendinţă spre promovarea unei critici analitice, mai puţin incisivă, orientată cu precădere spre scrierile unor autori consacraţi, dar şi o critică de întâmpinare.

 

Interviuri cu personalităţi ale vieţii literare se regăsesc, de asemenea, în cuprinsul revistei: Ana Blandiana, Adrian Marino, Mihai Cimpoi, Ion Pop, Eugen Simion, Niculae Gheran, Nicolae Dabija (realizate de Gheorghe Pârja); un serial de discuţii cu Mircea Eliade, realizat de Joaquin Garrigos (Spania); Mac Linscoh Ricketts (SUA), Francis Ion Dworschak (Canada), Mircea Handoca şi Dumitru Micu (România) etc.

 

Traducerile au avut în vedere scriitori din spaţii lingvistice diverse (englez, spaniol, francez, portughez) şi cuprind literatură clasică şi contemporană. O îmenţiune aparte se impune pentru traducerea „Elegiilor din Duino” de Rainer Maria Rilke, realizată de Vasile Avram. Între traducătorii cel mai mut întâlniţi îi amintim pe: Vasile Avram, Elena Liliana Popescu, Olimpia Iacob, Ileana Scipione, Flavia Cosma, Claudia Pintescu, Mircea Opriţă ş.a.

 

Comentarii la unele teme folclorice, de filozofie, istorie, sociologie sau de cultivare a limbii nu lipsesc din paginile revistei
O notă aparte se cuvine pentru pagina „Revista revistelor”, în care au fost semnalate şi comentate 57 de titluri de reviste, reprezentând un adevărat dialog între „Nord Literar” şi presa literară românească, întreţinut prin grija lui Augustin Cozmuţa (alias Arfificiarul), a Adelei Naghiu şi a Ralucăi Hăşmăşan.
    
    
    + aici mai vine materialul cu includerea Nord Literar printre revistele agreate de USR + poză.