Sunteți aici: TraditiiCostumul popular

costumul popularCum Maramureșul e alcătuit din patru „țări” (Chioar, Codru, Maramureșul Istoric, Lăpuș), e de la sine înțeles că avem de a face cu patru tipuri de costume populare. Costumul femeiesc din zonele Maramureșul Istoric şi Lăpuş aparţine categoriei costumului cu două catrinţe. În zonele Chioar şi Codru costumul are doar o catrinţă, numită zadie. Costumul bărbătesc păstrează elementele generalizate la portul popular românesc. Materiile prime folosite pentru confecţionarea costumelor populare sunt produse în gospodărie: lână, blană de oaie, firul de cânepă - pentru îmbrăcăminte; pielea de bovine - pentru încălţăminte; paie - pentru pălării. De proveniență industrială sunt năframa, zadia şi bumbacul folosit pentru ţesutul pânzei bluzelelor de sărbătoare. 

Costumul popular din zona Codru (ce acoperă porțiuni din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj) se încadrează în tipologia portului popular din vestul României, dar se diferențiază prin croială și compoziție. Specifice portului popular din zona Codru sunt culoarea lui albă  dar şi tehnica de încreţire artistică a pânzei. Costumul femeiesc se compune din cămaşă („spăcel”), poale („pindileu”), zadie („şorţ”), apoi şopa (din pănură sură), sumanul (din pănură albă), cojocul. Costumul bărbătesc se încadrează în tipologia portului popular din vestul Transilvaniei, cu cămaşă scurtă, largă, purtată fără cingătoare („slobodă”), cu pantaloni („gatii”) largi. Și cioarecii din pănură sunt mai largi decât în alte regiuni ale țării.

Costumul din zona Chioar este costumul din zona graniţei de vest a Transilvaniei, a cărei ultimă subzonă este zona Chioarului. Costumul femeiesc se compune din îmbrăcămintea capului, spăcel, poale, rochie, zadie sau şorţ şi încălţăminte. În anotimpurile răcoroase, femeia mai poartă gubă, o năframă mare pe umeri („zadie după cap”) şi cojoc. Costumul bărbătesc se compune din îmbrăcămintea capului, cămaşa, pantalonii, (gatii) sau cioarecii, laibărul, cureaua şi, în anotimpul rece, căputul şi cojocul. Iarna, bărbaţii poartă cuşmă din blană de miel, înaltă, iar vara, pălărie de paie împletită din şapte fire de pai. Guba și cojocul sunt purtate deopotrivă de femei și de bărbați.

 

Costumul de Lăpuş se diferenţiază faţă de cel de Codru, Chioar şi Maramureş, fiind apropiat de portul popular de pe Valea Someşului, spre Ţinutul Năsăudului. Costumul femeiesc din zona Lăpuş se compune din îmbrăcămintea capului, cămaşă, poale, două zadii, brâu şi încălţăminte. Costumul bărbătesc de Lăpuş se aseamănă cu cel din Năsăud, împărţindu-se în două subzone: Zona Lăpuşului propriu-zisă şi Zona Suciului. Se compune din îmbrăcămintea capului, cămaşa, izmenele, gatiile, cioarecii şi chimirul. În anotimpul rece costumul se completează cu pieptar şi suman – piese vestimentare purtate în egală măsură de femei şi bărbaţi. Sumanul e făcut din ţesătură de lână de culoare neagră (pănură) şi este lung până la genunchi. Pieptarul – făcut din piele de oaie - la bărbaţi are o deschizătură în faţă, sub gât. La femei este rotunjit în zona gâtului şi este ornamentat cu blană neagră.

 

Aparent unitar ca tipologie, costumul popular din zona Maramureş prezintă diferenţe sesizabile în cele patru microzone, situate pe apele principale – Mara, Iza, Vişeu, Tisa. Diferenţierile se referă mai puţin la croiala pieselor de port şi mai mult la sistemul de ornamentare şi la coloritul lor. Pentru cămăşi, poale şi gatiii se folosește pânza ţesută de in, cânepă, bumbac.  Lâna de oaie are largă utilizare pentru piesele de port specifice zonei: gube miţoase, pieptare, ciorapi, mânecări, traiste. Costumul femeiesc se compune din îmbrăcămintea capului, cămaşa (cu poalele), două zadii, brâul, încălţămintea, apoi pieptarul şi guba, sau lecricul (din pănură) purtate în anotimpurile răcoroase. Costumul bărbătesc de vară este confecţionat din pânză şi este foarte simplu.