Sunteți aici: TurismMănăstiri

Mănăstiri

 

Mănăstirea Bârsana

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProIdc682156b38

În Bârsana a fost ultima reşedinţă episcopală din Maramureş, până în 1937, când s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Maramureşului de la Sighet, avându-l ca ierarh pe Gavriil Bârsan. Mănăstirea Bârsana a încetat să mai existe după 1791, când statul austriac i-a confiscat averea şi a predat-o mănăstirii Cernok (de lângă Munkaci), iar ultimii călugări s-au retras la Mănăstirea Neamţ. În 1806, credincioşii din Bârsana au mutat biserica mănăstirii mai aproape de sat, pentru a o păzi de distrugere. Rezidirea acestui aşezământ a început în 1993, prin strădaniile pr. Gh. Urda. După ce s-a terminat construcţia bisericii, s-a ridicat şi o casă monahală, în stil maramureşean, de o rară frumuseţe,. Mănăstirea Bârsana este situată pe DN 18, spre sud - Vadu Izei (6 km) - ramificaţie la stânga.

 

Mănăstirea Săpânţa Peri

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProId9a0dbbc4e5

A fost mănăstire de călugări, cu hramul " Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil". Situată inițial în localitatea Peri, pe malul drept al Tisei (azi în Ucraina), a fost ctitortă de fiii lui Dragoş Vodă - Sas Vodă, Balc Vodă şi Drag Vodă - în 1391. A fost  un important centru de cultură românească, căruia îi datorăm cele mai vechi monumente de limbă românească păstrate până astăzi: cărţi bisericeşti (probabil "Psaltirea Scheiană", "Apostolul", "Evanghelia"), editate între 1500 şi 1520. A fost  distrusă de calvini în secolul al XVII-lea.

Actuala Mănăstire  Săpânța Peri a fost înființată în anul1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii mănăstiri  din Peri. Construcția de pe malul Tisei a fost finalizată  în 2003Biserica în stil maramureșean a mănăstirii a fost placată, cu 8,5 kg de aur, iar crucea - înaltă de șapte metri – a fost  învelită cu patru kg de aur. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci km peste Tisa și poate fi admirată de românii din Maramureșul istoric, rămas în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe. 

Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala din  Timișoara și biserica Sf.Mihail din Cluj, și înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistrița sau Sibiu.  Biserica mânăstirii Săpânța-Peri deține și titlul de cea mai înaltă biserică din lemn din Europa, după ce a depășit recordul deținut până în 2003 de Biserica din lemn - monument UNESCO - din Șurdești (72 m). Este situată  pe DN19 Sighetu Marmaţiei, spre vest - Sarasău (7 km) - Câmpulung la Tisa (5 km) - Săpânţa (6 km).

 

Mănăstirea Chiuzbaia

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProId26e14f7d16

Având hramul „Naşterea Maicii Domnului”, Mănăstirea Chiuzbaia se află la 7 km nord-vest de Baia Mare, pe DN18 spre est - 6 km, ramificaţie la stânga. Aşezământul a fost construit între anii 1995 și 1998, de lucrări ocupându-se preotul paroh Viorel Mada.

 

Mănăstirea Habra

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProId5ddffe155d

Mănăstirea Habra, cu hramul „Învierea Domnului” se află în hotarul comunei Groşi, pe locul numit din vechime „Habrul”, în peisajul minunat al Ţării Chioarului. La 2 iunie 1600, episcopul Efrem de la Habrul semna un act sinodal, la Suceava, unde venise la chemarea lui Mihai Viteazul. La 3 decembrie 1604, „Mănăstirea Habra din Ținutul Chioar de deasupra Baii Mari” este atestată pentru prima dată (împreună cu Mănăstirea Peri de peste Tisa, astăzi în Ucraina), într-o scrisoare a episcopului Serghie al Maramureșului, ambele aflându-se sub autoritatea sa.

 

Mănăstirea Sf. Ana Rohia

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProId1ac801de27

Mănăstirea "Sf. Ana" este una de călugări, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, motiv pentru care 15 august e zi de mare pelerinaj. Este situată în satul Rohia, component al oraşului Târgu Lăpuș, la 7 km sud de acesta. Aşezământul a fost ctitorit de preotul paroh Nicolae Gherman, în amintirea fiicei sale, Ana, care a murit de mică. Biserica a fost construită cu ajutorul credincioşilor din Rohia (1923-1927) şi sfinţită cu fast de Episcopul Nicolae Ivan. Paraclisul păstrează arhitectura originală. Aici se găseşte un muzeu cu icoane pe sticlă şi lemn din secolele XVIII-XIX, o vastă bibliotecă având 250.000 volume şi un atelier de sculptură. „Casa Poetului” a fost ultima reședință a monahului şi omului de aleasă cultură, Nicolae Steinhardt, călugărit aici cu numele de Nicolae. Mănăstirea Rohia este un centru deosebit de viaţă monahală şi spirituală, adevărat Sion românesc, situat în „Dealul Viilor” din Rohia.

 

Mănăstirea Rohiţa

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProIda6a0dd3b9d

Mănăstirea de călugări Rohiţa, cu hramul „Sf. Apostoli Petru și Pavel” a fost reînfiinţată în 1993, cu noul hram „Acoperământul Maicii Domnului” (1 octombrie). Mănăstirea se află în satul Boiereni, situat la 13 km sud de orașul Târgu Lăpuș, din componența căruia face parte. Existenţa mănăstirii a fost consemnată încă din secolul al XVIII-lea. Între anii 1760 și 1762, mănăstirea a fost distrusă de generalul Bucow. Biserica actuală, realizată din lemn așezat pe temelie de piatră, a fost construită în 1989, pe locul celei vechi, de către preotul Emil Man şi de credincioşii satului Boiereni.

 

Mănăstirea Dragomireşti

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProId55b5bc345a

Mănăstirea Dragomireşti este o mănăstire de călugari, reînfiinţată în 1990, cu hramul "Sfântul Prooroc Ilie" (20 iulie) şi "Naşterea Maicii Domnului" (8 septembrie), zile de pelerinaj pe 25 martie - "Izvorul Tămăduirii", 20 iulie şi 8 septembrie. Esta situată în comuna Dragomireşti, jud. Maramureş, la 45 km SE de Sighetul Marmaţiei şi 33 km SV de Vişeul de Sus. Biserica veche de lemn a fost cladită în sec. XVIII (1722), şi mutată la Muzeul de la Herăstrău - Bucureşti. Biserica nouă, a doua, a fost construită ca vatră de mănăstire în locul numit "Valea Prihodiştii" de monahul Pimen Moldovan între 1926 şi 1927 dar a fost mistuită de foc în 1949. A treia biserica din lemn a fost ridicată la "Arinii Runcului" în vatra satului, prin sârguinţa preotului Codrea Nuţu şi a sătenilor între anii 1951 şi 1957 (Monumente, Cluj-Napoca, 1982). În jurul acestei bisericuţe se constituie obştea călugarească (1990), închegată de ierom. Sofronie Perta din mănăstirea Topliţa. Casa cu paraclis este cladită în 1993, iar icoana de lemn din sec. XVII a Maicii Domnului cu Pruncul, a fost descoperită în cenuşa incendiului din 1949, considerată făcătoare de minuni.

 

Mănăstirea Moisei

View the embedded image gallery online at:
http://cjmaramures.ro/turism/manastiri#sigProIdee18d90348

Mănăstirea Moisei de călugări, are hramul „Adormirea Maicii Domnului", de aceea 15 august e zi de pelerinaj cu veche tradiţie. Este situată în Comuna Moiseila 13 km SE de Viseu de Sus şi 10 km vest de Borşa, pe DN Sighet-Borşa-Prislop-Vatra Dornei. Mica biserică de lemn, datând din secolul al XIV-lea la poalele muntelui Pietrosu Rodnei, este atribuită de tradiţie lui Moise Coman, fiind ridicată în 1672, în amintirea fiului său, monahul Grigore. Mănăstirea este citată documentar în 1637 ca rezidenţă a Episcopului Dumitru Pop. Biserica actuală de lemn a fost sfinţită în 1672 de Mitropolitul Ardealului, Sfântul Ierarh Sava Brancovici. Cu acest prilej se pun temeliile vieţii mănăstireşti, ca metoc al mănăstirii Putna, în prezenta delegaţilor din Moldova, aducători de cărţi şi daruri, o nouă dovadă a legăturilor cu mănăstirile bucovinene.